promulgare

promulgare
v. tr.
1. (una legge e sim.) varare, emanare, pubblicare
2. (est.) diffondere, divulgare, proclamare CONTR. nascondere, tenere nascosto.

Sinonimi e Contrari. Terza edizione. 2010.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • promulgare — PROMULGÁRE, promulgări, s.f. Acţiunea de a promulga şi rezultatul ei. – v. promulga. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROMULGÁRE s. (jur.) (înv.) promulgaţie. (promulgare unui proiect de lege.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • promulgare — v. tr. [dal lat. promulgare, prob. connesso con mulgēre mungere ] (io promulgo, tu promulghi, ecc.). 1. (giur., polit.) [riferito a legge e sim., rendere esecutivo: p. un decreto ] ▶◀ emanare, emettere, pronunciare. ‖ ratificare, varare.… …   Enciclopedia Italiana

  • promulgare — index promulgate Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • promulgare — pro·mul·gà·re v.tr. 1. TS dir. emettere con un atto di autorità pubblica una legge, un decreto, un atto avente valore di legge Contrari: abolire, abrogare. 2. CO estens., proclamare, diffondere un principio, una teoria: promulgare una dottrina… …   Dizionario italiano

  • promulgare — {{hw}}{{promulgare}}{{/hw}}v. tr.  (io promulgo , tu promulghi ) 1 Fare oggetto di promulgazione: promulgare una legge. 2 (est.) Diffondere, divulgare: promulgare una teoria …   Enciclopedia di italiano

  • promulgáre — s. f., g. d. art. promulgärii; pl. promulgäri …   Romanian orthography

  • promulgare — /pro(w)malgeriy/ In Roman law, to make public; to make publicly known; to promulgate. To publish or make known a law after its enactment …   Black's law dictionary

  • promulguer — [ prɔmylge ] v. tr. <conjug. : 1> • promulger v. 1355; lat. promulgare 1 ♦ Rendre (une loi) exécutoire en attestant officiellement et formellement son existence. Promulguer des édits, des textes de loi, des décrets, des ordonnances. ⇒… …   Encyclopédie Universelle

  • promulga — PROMULGÁ, promúlg, vb. I. tranz. A da caracter executoriu unei legi, atestându i oficial existenţa. – Din fr. promulguer, lat. promulgare. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98  promulgá vb., ind. prez. 1 …   Dicționar Român

  • promulgaţie — PROMULGÁŢIE, promulgaţii, s.f. (jur.) Promulgare. – Din lat. promulgatio, onis, fr. promulgation. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98  PROMULGÁŢIE s. v. promulgare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  promulgáţie s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”